Posts tagged ‘subiecte bacalaureat 2009’

Rezolvari bac psihologie 2


VARIANTA 1 (integrală).

SUBIECTUL 1

1. A
2. A
3. F
4. A
5. F
6. A

b) Pentru 5 – Imaginea perceptivă este bogată în conţinul, întrucât reflectă atât însuşirile importante, cât şi cele mai puţin importante – de fond sau context.
Pentru 6 – Însuşirile depind de particularităţile stimulului şi de cele ale subiectului, pentru că reprezintă rezultatul interacţiunii dintre obiect şi subiect.

c) sintagma greşită este “reflectă o parte” şi se înlocuieşte cu “reflectă totalitatea”.

B. Factorii care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor: exerciţiul şi perseverenţa.

C. Inteligenţa, ca aptitudine generală, are rol important în obţinerea rezultatelor şcolare, pentru că facilitează învăţarea rapidă, înţelegerea şi rezolvarea de probleme.

SUBIECTUL 2

A – activă
– selectivă

B. Întipărirea informaţiilor de poate face mecanic, fără a înţelege semnificaţiile conţinutului pentru memorat.

C. Memorarea logică şi mecanică sunt ilustrare de corelaţia dintre memorie şi gândire. Memorarea se face rapid atunci când materialul de memorat este înţeles, subiectul face legături logice între informaţii, aceasta fiind triată pe sistemul informaţiilor deja existente în “tezaurul memoriei”. Astfel, memorarea se face rapid, profund pentru o perioadă lungă de timp, reactualizarea fiind promptă şi fidelă.
În cadrul memorării mecanice, subiectul memorează doar o sumă de cuvinte, neînţelegând integral semnificaţiile acestora, informaţia se întipăreşte greu, iar trăinicia acesteia este de scurtă durată. Reactualizarea se face greu şi, de regulă, cu goluri mari în sensul că acea informaţie sau lucru pare cunoscut individului, dar nu o poate explica, fiind de multe ori greşită. Este adevărat că, memorarea mecanică reprezintă principalul punct de plecare în memorarea logică.
Aşadar, de aici rezultă importanţa gândirii şi a memoriei.

D. Volumul memoriei. Un profesor de română este capabil să redea un număr foarte mare de date literare ale curentelor şi operelor cu o mare precizie.

E. Putem optimiza memorarea prin încercuirea sau sublinierea cuvintelor cheie şi prin crearea de scheme logice între cuvintele selectate.

SUBIECTUL 3

1. Limajul reprezintă funcţia de utilizare a limbii sau a unui sistem de semne-simbol în raport cu ceilalţi.

Afectivitatea reprezintă concordanţa sau discordanţa dintre stările interne ale subiectului (factorii motivaţionali) şi factorii externi, de mediu.

2. Limbajul se află în strânsă interdependenţă cu celelalte fenomene şi procese psihice, dar, în special cu gândirea, cu procesele intelectuale şi cu cee motorii.
Astfel, înţelegerea cuvintelor conturează clar imaginea perceptivă şi antrenează memorarea semantică, reprezentările şi gândirea. Formulările verbale sunt garanţia memoriei de lungă durată. Vorbirea şi scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Limbajul are un rol important în formarea gândirii şi în procesul de socializare. La început, cuvintele nu spun nimic copilului, sunt simple sonorităţi. Asociindu-le mereu cu aceleaşi obiecte sau fiinţe, ele direcţionează atenţia şi înlesnesc operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia.
Limbajul obligă raţionalizarea şi socializarea gândirii, căci pentru a ne face înţeleşi, trebuie să eliminăm ceea ce este prea individual, personal, afectiv, eprimarea trebuind să fie clară şi precisă.
Progresul învăţării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii, căci comunicând, înţelegând să elucidăm altora o noţiune, ne precizăm nouă înşine înţelesurile, eliminând neclarităţile.

3. Limbajul interacţionează cu afectivitatea în sensul că, omul nu transmite doar simple cuvinte, idei, ci şi o anumită doză de afectivitate despre acel obiect sau fenomen. Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin mimică, pantomimică, modificări de natură organică, dar şi schimbarea vocii, limbajul permişând exteriorizarea ideilor, a trăirilor subiective.
Limbajul face parte din categoria proceselor psihice, iar afectivitatea din categoria proceselor reglatorii.

4. Perseverenţa are un rol decisiv în obţinerea unui loc important la facultate. Lucrând intens exerciţii specifice admiterii, individul obţine rezultate bune. Pregătirea are loc luni întregi şi este normal să apară tensiune, tentinţa de a renunţa. Numai perseverenţa ajută la mobilizarea resurselor energetice necesare pentru depăşirea acestor stări şi continuarea pregătirii.

5. Luarea deciziei presupune experienţa anterioară a subiectului, ajuntând la eliminarea erorilor din trecut şi mobilitatea cea mai rapidă de a lua o decizie mai bună.

Subiecte bacalaureat 2009 – Scumpul nostru BAC!


La începutul semestrului, prin octombrie, se punea problema variantelor de bacalaureat. Se tot zvonea că acestea vor fi publicate pe 30 noiembrie în speranţa că elevul va avea timp, chipurile, să se pregătească mai bine şi să fie în temă cu subiectele. Evident, pe 30 noiembrie nu s-a întâmplat acest lucru, ci s-a ajuns la sfârşitul lunii decembrie moment în care am fost anunţaţi că se vor menţine variantele din 2008, iar din acestea se vor selecta cerinţe care vor constitui 5 variante pe care nu le vor mai publica.
Zis şi făcut.
La şcoală profesorii au adus variante, au început să lucreze cu elevii ca să… aflăm acum că “Subiectele pentru bacalaureat 2009 vor aparea pe internet la data de 1 martie 2009” ?!?!?!??!?!
Cu toate acestea, pe edu găsim informaţia pe care o ştim din decembrie : http://examene.edu.ro/bacalaureat/modele_subiecte/probe_scrise/
Nu se mai înţelege nimic!
Mda, deja mă dezgustă! Se va alege praful de bacalaureatul ăsta cu siguranţă… deşi unii vor spune că deja s-a ales.

Învăţământ, drag învăţământ!


Încep acest articol prin a spune că: M-AM SĂTURAT DE LICEU! Da, cei mai frumoşi ani aici îi petrecem şi sunt de acord cu asta, dar în ultima vreme numai şcoală nu facem [nu că mi-aş dori atât de mult acest lucru, doar că, chipurile [uite aşa expre să fac şi o cacofonie], dau bacalaureatul anul acesta. Totul este trist, materii neinteresante la care trebuie să vii ca să nu îţi iei absenţă, profesori la fel de plictisiţi ca noi. Unii îşi învaţă la alte materii în timpul acestor ore, alţii se şterg la gură de bale de la cât au dormit pe bancă, alţii vorbesc de nu le mai tace gura, iar profesorul stă de vorbă cu doi-trei elevi [în principiu cu cei care nu au note, pentru a le putea încheia media]. Personal, aş fi preferat să facem patru-cinci ore pe zi, în loc de şapte, iar aceste ore să cuprindă materiile de bac. Sau dacă nu e aşa, să fim lăsaţi în pace de alţi profesori şi să ne vedem de treburile noastre [legate de bac, bineînţeles]. În fine, vorbesc degeaba! În fiecare zi facem acelaşi rahat, nimic nou, numai plictiseală, nimic dinamic, nimic activ: PREDARE, ASCULTARE! IAC!!!!!!

Mă enervează şi sistemul ăsta al bacalaureatului. Cică vor să introducă camere. Hai, lasă-mă! Adică “nu vom mai copia”. Hai, lasă-mă! Oricine e interesat să se copieze la bac, aşa face lumea bani de vacanţa mult plănuită, cumpără la copilaşi maşina mult dorită, iar elevii promovează acest examen care îi va ajuta să dea mai departe la facultăţi. So, frecţie la picior de lemn. Dacă vor pune camere, banii vor ajunge la cei care le supraveghează şi… e acelaşi rahat!

Privesc atâtea persoane cum îţi tocesc creierii învăţând pentru banalitatea asta de examen, în timp ce alţii freacă menta până în ultima clipă, iar când se afişează rezultatele, aceştia au note mai mari decât cei care au tocit zi de zi. Ce frumos!

Sfatul meu pentru cei care dau admitere la facultate: axaţi-vă pe admitere, iar în ceea ce priveşte bacalaureatul citiţi măcar 4 zile din 7 pe săptămână fără să vă chinuiţi să tociţi, ceva tot va rămâne în cap + citiţi operele la română. Singura parte nasoală este cea cu matematica, ăştia de la real nu au încotro, trebuie să rezolve variante. Hai că se poate, vom lua cu “tonţii” peste nouă! Baftă lume! Cu toate astea, învăţământul nostru tot de rahat rămâne!

Mai sunt 5 luni până la bacalaureat… pfff… cum trece timpul! :D

LE pe baza comentariilor
Ţin minte, în clasa a X-a, am predat la o clasă de-a IX-a din liceu, despre droguri şi SIDA [fusesem la cursuri de voluntariat, etc.] Ţin să vă spun că, prin nişte metode dinamice, în care fiecare membru al clasei participa la ora, am reuşit să îi atrag, să colaboreze şi în acelaşi timp să reţină ceva. Plus că m-am încadrat şi în timpul dedicat predării [o oră]. După ce am terminat această “activitate” să-i spun aşa, copiii m-au rugat să mai stau şi la ora următoare pentru discuţii libere pe acea temă. Plus că, deja, îmi spuneau “doamna profesoară”. Păcat, dar nu voi alege învăţământul. Cam aşa ar trebui să se facă, după părerea mea, nu să fie lăsaţi toţi în pace să behăie ba pe bancă, ba pe sub bancă, alţii să urle… şi tot aşa. Se pot învăţa lucruri interesante, asta dacă avem cu cine… Puţini profesori se mai implică. Pe lângă toate astea, nimeni nu mai alege învăţământul şi ajungem să avem profesori suplinitori [domnişoare cu trei-patru ani mai în vârstă ca noi, care se dau mari scule şi defapt fac nişte greşeli capitale fiind corectate de noi, elevii ăia proşti şi nesimţiţi care ne permitem să le facem astfel de observaţii] sau vin babalâci de 60-65 de ani scoşi la pensie acum 20 de ani, care nu sunt deloc “actualizaţi” şi se chinuie şi ei acolo să ne înveţe ceva, asta dacă reuşesc să ţină ordine şi disciplină în timpul ore, lucru de care mă îndoiesc.