Deja m-am săturat să mă trezesc turmerntată, iar în această dimineaţă şi cu un muc enervant în nas. Mă cam dor oasele şi tare mi-ar fi de folos un călcat în picioare, dar… na, nu am aparatură de înaltă generaţie la mine şi nici nu-mi permit să-mi cumpăr, mai ales că-s “o amărâtă de studentă”. Dar să trecem peste asta.

Ce mă bucură este că afară a dat soarele şi că păsăricile nu-mi mai cântă la fereastră. Acum a luat cocoşul rândul acestora şi se-ntrece la cântat cu “Chira”, căţeaua. (câtă cacofonie, frate!:D). Parcă aş bea un 3 în 1. Acum ceva vreme mi-am luat o cutie de 3 în 1 de 400 g pentru sesiune. Doar jumătate am folosit, iar jumătatea aia în momente neplanificate. Învăţatul l-am dres cu altceva până la urmă: apă. Acum mi-e cam greu şi cred că mă dau pe ceaiuri ca să nu răcesc. Nu de alta, dar sunt cam alergică la o categorie variată de medicamente, printre care cel mai nociv, hâhâ, este algocalminul fiolă. Era să crăp de la el fără să ştiu, iar de atunci doctora îmi spune să am tot timpul scris pe mâna + screen saver la telefon: “Sunt alergică la algocalmin”.

Sper totuşi să nu ajung să leşin vreodată şi să dau din una-n alta.

Încet, încet îmi trece şi spatele. A pârâit destul zic eu, aşa că mă duc să-mi dau smeclezul de la ochi şi să-mi spăl dinţii că altfel mor… Sună cam ciudat, dar eu dacă nu mă spăl pe dinţi încep să am stări de vomă. Pam-pam!

Şi… de diseară… începe învăţatul! Trebuie să pot… trebuie să pot… trebuie să vreau să pot….

Advertisements