Iată că mai sunt câteva zile şi se încheie şi acest an.

 

Mă uit pe blog şi, spre ruşinea mea… eram sigură că am uitat userul sau parola :). Ei bine, nu s-a întâmplat asta, dar mi-am dat seama că ar trebui să mă pun pe treabă şi să mai postez. Cine ştie… nu de alta, dar să nu uit că am blog :).,s

 

INVENTAR

Într-adevăr, anul ăsta a fost cel mai special. Nu a mai fost monotonie, nu am făcut aceleaşi lucruri, ci am schimbat mediul şi mult mai multe. Iată ce am făcut eu prin 2009.

Ianuarie – L-am cunoscut pe Cristi sau “Mitzu”, iar ceea ce mi-a spus o persoană în seara de revelion dinainte de 2009, s-a adeverit: suntem împreună şi acum.

Februarie – Am făcut 19 ani, dar nu mi-am serbat ziua cum o făceam înainte. Ăsta a fost primul an în care am ieşit doar cu fratele, cumnata şi prietenul. Scriam texte în disperare pentru admitere.

Martie – Am primit prima scrisoare de dragoste.

Am început să studiez noul DOOM şi mi-am dat seama cât de “analfabetă” (exagerez :)) ca de obicei) eram. Începusem să corectez pe toată lumea. Deja era obsesie… DAR îmi plăcea. Mă simţeam “malefică”, dar era şi o satisfacţie să cunosc atât de multe lucruri.

Aprilie – Am avut infecţie cu streptococ. Puroi în gât, toate cele… Nu-mi mai trebuie! Nu am trecut peste el pentru că sunt alergică la mai multe medicamente, aşa că prin noiembrie am luat nişte antibiotice şi l-am exterminat! În luna asta am renunţat la ideea de a mai da la sociologie, aşa că m-am apucat de psihologie şi am învăţat alături de mitzu, căci dădea şi el admitere la această materie. A fost perioada în care ieşeam cu păturica pe faleză, luam bunătăţi şi ne certam cu noul DOOM şi ne relaxam cu psihologia.

Mai – Un 1 mai melancolic, dar special alaturi de persoana iubită. N-am să uit niciodată că ne-am plimbat de nebuni cu trenul, coboram pe unde apucam şi mergeam pe jos între staţiuni. Atunci am făcut primele poze împreună. Extraordinară zi. Tot în luna asta am tras linia la “cele cumulate”: pregătiţi pentru examene.

Iunie – Bacalaureat, probe sportive şi psihologice, emoţii cumulate. Rezultatele? Notă de care sunt mândră şi mitz cu probe luate, pregătit de proba scrisă. Tot luna asta i-am dat emoţii mamei deoarece Cristi şi-a retras dosarul de la UMC înainte de a da la academie. “COPII, SUNTEŢI NEBUNI!!! DACĂ NU INTRA ?”. No problem, ştiam că va reuşi.

Iulie – Examen pentru admitere la facultate, implicit academie. Rezultatele? Admişi! Emoţiile şi reacţiile de după enorme…

August – Cea mai plină lună. Soare, plajă, iubire, bronz, relaxare totală după atâta învăţat împreună.

Septembrie – Luna plictisitoare departe de mitzu. La sfârşitul lunii m-am mutat în Bucureşti. Nu am avut probleme de acomodare şi nici de “dor” nebun de casă. Viaţa cere sacrificii, eu le fac.

Octombrie – Am început facultatea. Am cunoscut colegi noi, m-am familiarizat cu acel mediu. Mi-am dat seama că se poate mai rău ca în liceu, iar cum a fost în liceu ştiu cei apropiaţi. Andrada? :)))

Mi-am dat seama că am o prietenă foarte bună. Cati, pe această cale te pup… Uite că forumul leagă amiciţii puternice.

 Am fost la jurământ la Sibiu să-mi văd iubitul. A fost cea mai emoţionantă revedere şi ziua în care m-am simţit cea mai mândră de el.

Noiembrie – Cea mai nenorocită lună din punct de vedere al sănătăţii, dar şi cea mai fericită pentru că sunt mătuşă. Mi-am făcut analize, mulţumesc Elenei pentru sprijin, iar acum mă vindec. O lună fericită, căci prietenul a fost selectat pentru defilarea din 1 decembrie, aşa că a venit în Bucureşti şi am stat împreună. A fost al doilea pluton care a trecut sub Arcul de Triumf… I am so proud!

Decembrie – Cea mai plină lună…ca toate celelalte, de altfel. Şoc anafilactic, perfuzii prin spitale. Am luat pui de la Baxy la Bucureşti. Din 7 câini, 6 fete. Ira este una dintre ele.

Am văzut AVATAR cu iubi, iar astăzi ne ducem din nou. Ne-a plăcut prea mult.

Cele mai frumoase sărbători de Crăciun în familie de la mic la mare. După acea zi până în prezent s-a lăsat cu joc de remy în fiecare seară. Ca de obicei, eu prima, Cristi ultimul, iar la finalul jocului schimb de roluri!

Zii de naştere în familie. Iubita mea a făcut 18 ani! Să fii fericită, zuzo!

Mama mi-a spus că nu m-a mai văzut aşa fericită niciodată. Tind să-i dau dreptate.

De-abia aştept revelionul să-mi revăd prietenii şi să-i îmbrăţişez pe majoritatea.

Concluzii

un an prielnic, plin de realizări din toate punctele de vedere

–  ultimele două luni am simţit că au făcut cât 6 luni, atât de multe am “peripeţit”.

– sunt în sfârşit fericită şi am ceea ce îmi doresc, deşi nu credeam vreodată că voi avea. Trebuia să fiu mai optimistă.

– mă îngrozeşte  ideea că vine sesiunea.

2010, ce îmi pregăteşti?