VARIANTA 1 (integrală).

SUBIECTUL 1

1. A
2. A
3. F
4. A
5. F
6. A

b) Pentru 5 – Imaginea perceptivă este bogată în conţinul, întrucât reflectă atât însuşirile importante, cât şi cele mai puţin importante – de fond sau context.
Pentru 6 – Însuşirile depind de particularităţile stimulului şi de cele ale subiectului, pentru că reprezintă rezultatul interacţiunii dintre obiect şi subiect.

c) sintagma greşită este “reflectă o parte” şi se înlocuieşte cu “reflectă totalitatea”.

B. Factorii care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor: exerciţiul şi perseverenţa.

C. Inteligenţa, ca aptitudine generală, are rol important în obţinerea rezultatelor şcolare, pentru că facilitează învăţarea rapidă, înţelegerea şi rezolvarea de probleme.

SUBIECTUL 2

A – activă
– selectivă

B. Întipărirea informaţiilor de poate face mecanic, fără a înţelege semnificaţiile conţinutului pentru memorat.

C. Memorarea logică şi mecanică sunt ilustrare de corelaţia dintre memorie şi gândire. Memorarea se face rapid atunci când materialul de memorat este înţeles, subiectul face legături logice între informaţii, aceasta fiind triată pe sistemul informaţiilor deja existente în “tezaurul memoriei”. Astfel, memorarea se face rapid, profund pentru o perioadă lungă de timp, reactualizarea fiind promptă şi fidelă.
În cadrul memorării mecanice, subiectul memorează doar o sumă de cuvinte, neînţelegând integral semnificaţiile acestora, informaţia se întipăreşte greu, iar trăinicia acesteia este de scurtă durată. Reactualizarea se face greu şi, de regulă, cu goluri mari în sensul că acea informaţie sau lucru pare cunoscut individului, dar nu o poate explica, fiind de multe ori greşită. Este adevărat că, memorarea mecanică reprezintă principalul punct de plecare în memorarea logică.
Aşadar, de aici rezultă importanţa gândirii şi a memoriei.

D. Volumul memoriei. Un profesor de română este capabil să redea un număr foarte mare de date literare ale curentelor şi operelor cu o mare precizie.

E. Putem optimiza memorarea prin încercuirea sau sublinierea cuvintelor cheie şi prin crearea de scheme logice între cuvintele selectate.

SUBIECTUL 3

1. Limajul reprezintă funcţia de utilizare a limbii sau a unui sistem de semne-simbol în raport cu ceilalţi.

Afectivitatea reprezintă concordanţa sau discordanţa dintre stările interne ale subiectului (factorii motivaţionali) şi factorii externi, de mediu.

2. Limbajul se află în strânsă interdependenţă cu celelalte fenomene şi procese psihice, dar, în special cu gândirea, cu procesele intelectuale şi cu cee motorii.
Astfel, înţelegerea cuvintelor conturează clar imaginea perceptivă şi antrenează memorarea semantică, reprezentările şi gândirea. Formulările verbale sunt garanţia memoriei de lungă durată. Vorbirea şi scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Limbajul are un rol important în formarea gândirii şi în procesul de socializare. La început, cuvintele nu spun nimic copilului, sunt simple sonorităţi. Asociindu-le mereu cu aceleaşi obiecte sau fiinţe, ele direcţionează atenţia şi înlesnesc operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia.
Limbajul obligă raţionalizarea şi socializarea gândirii, căci pentru a ne face înţeleşi, trebuie să eliminăm ceea ce este prea individual, personal, afectiv, eprimarea trebuind să fie clară şi precisă.
Progresul învăţării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii, căci comunicând, înţelegând să elucidăm altora o noţiune, ne precizăm nouă înşine înţelesurile, eliminând neclarităţile.

3. Limbajul interacţionează cu afectivitatea în sensul că, omul nu transmite doar simple cuvinte, idei, ci şi o anumită doză de afectivitate despre acel obiect sau fenomen. Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin mimică, pantomimică, modificări de natură organică, dar şi schimbarea vocii, limbajul permişând exteriorizarea ideilor, a trăirilor subiective.
Limbajul face parte din categoria proceselor psihice, iar afectivitatea din categoria proceselor reglatorii.

4. Perseverenţa are un rol decisiv în obţinerea unui loc important la facultate. Lucrând intens exerciţii specifice admiterii, individul obţine rezultate bune. Pregătirea are loc luni întregi şi este normal să apară tensiune, tentinţa de a renunţa. Numai perseverenţa ajută la mobilizarea resurselor energetice necesare pentru depăşirea acestor stări şi continuarea pregătirii.

5. Luarea deciziei presupune experienţa anterioară a subiectului, ajuntând la eliminarea erorilor din trecut şi mobilitatea cea mai rapidă de a lua o decizie mai bună.