Eşti student în anul I. Ai închiriat o cameră. Descrie locuinţa şi pe proprietarul / proprietara acesteia.

Ceasul sună zgomotos şi mă trezesc dintr-o dată. Îl caut alene pe sub plapuma groasă şi verzuie ca să-l opresc. Dau cu mâna, îl găsesc, însă nu reuşesc să-l prind şi-l scap pe podea. Se sparge. Buimacă, tresar din pat, iau ochelarii lăsaţi pe noptiera joasă din stânga patului şi mi-i pun la ochi. Pe jos este plin de cioburi. Trebuie să vorbesc cu doamna Talida să-mi dea o mătură să curăţ.
Îmi pun repede papucii de pluş şi ies în grabă. Pe holul lung şi strâmt se simte un miros pregnant de cafea care vine dinspre bucătărie. Pereţii sunt acoperiţi cu tapet maroniu în dungi albe, subţiri. Cobor scările din lemn care scârţâie tot mai tare şi mă îndrept spre bucătărie. Cu mânecile bluzei suflecate şi şorţul alb strâns la mijloc, doamna Talida spală vase. Poartă o fustă lungă dintr-un material vaporos, imprimată cu diverse flori în culori vii. Fredonează nişte versuri pe care nu le pot înţelege. Ferestrele înalte şi late sunt larg deschise, iar perdeaua crem se mişcă uşor de la curent. Masa din bucătărie este rotundă, acoperită cu un mileu alb, brodat, în jurul căreia sunt şase scaune.
Doamna Talida este o femeie de culoare, plinuţă, cu părul lung, negru, împletit în cozi subţiri. Pe cap poartă o bentiţă lată de satin, verde. Mă observă, opreşte radioul, după care mă salută. Buzele groase, rujate cu un roşu aprins, îi dau de gol dantura perfectă. Cu o cârpă albă începe să şteargă farfuriile după care le pune în dulap. Îi povestesc ce am păţit. La scurt timp scoate o mătură din debara şi se oferă să mă ajute.
Ajunsă în cameră, mă grăbesc să curăţ mizeria, timp în care doamna Talida trage perdeaua veruie şi deschide fereastra. Uşor, uşor se poate simţi aerul proaspăt care intră în cameră. Dulapul înalt, de lângă patul lat, este burduşit cu lucrurile mele şi emană miros puternic de pin. Pe unul dintre pereţii portocalii se află oglinda, puţin crăpată la colţuri însă bine îngrijită. Lângă fereastră este biroul dezordonat, acoperit de tot felul de cărţi şi cursuri. Pe uşă este lipit un calendar pe care sunt încercuite datele examenelor.
Doamna Talida se apleacă şi îmi întinde făraşul. Cămaşa albastră, îi scoate în evidenţă decolteul. Ia resturile, le pune într-o pungă, după care iese din cameră şi merge să-şi bea cafeaua. Mă îmbrac, aranjez patul, după care cobor în camera de zi. Este o cameră spaţioasă cu mobilă crem, joasă. Vitrina, plină cu bibelouri, este prăfuită, iar prin colţuri se văd urme de degete.
Pereţii vopsiţi în galben sunt plini de tablouri cu poze ale familiei. La pervazul ferestrei sunt ghivece cu violete, acoperite puţin de perdeaua mov. Mă aşez pe canapeaua lungă, dintr-un material gros, verde şi pornesc televizorul.La scurt timp apare doamna talida cu două ceşti de cafea într-o tavă argintie pe care o pune pe măsuţa joasă din mijlocul camerei. Se aşază lângă mine şi împreună, ne uităm la ştirile de la prima oră.

Nu apuc să îi răspund căci pe uşă intră grăbită micuţa Vanessa. Este fiica acesteia. Doar ce a venit de la şcoală. Părul negru şi lung este prins în două cozi împletite, legate cu o panglică portocalie. Peste sarafanul uniformei, poartă un pulover roşiatic, subţire. Şosetele albe sunt uşor încreţite pe picioarele sale subţiri, ciocolatii.
Ţine în braţe o păpuşă mică de pluş cu ochii din nasturi şi gura cusută cu aţă. Cu ochii mari şi căprui se uită atent la mine, îmi zâmbeşte şi pleacă grăbită fără să spună nimic. „S-a ruşinat.”, spune amuzată doamna Talida, apoi Aranjez patul după care cobor în ciudaţi.
Vanessa, îmbrăcată în haine de casă, vine şi ea. Ţine un bloc de desen în mână. „Ţi-am desenat ceva. L-am făcut astăzi la şcoală.”, îmi spune ruşinoasă. Îl lasă pe canapea după care fuge. Îl deschid zâmbitoare. Pe foaie sunt desenate două fete care se ţin de mână, una înaltă şi creolă, iar cealaltă scundă şi ciocolatie.